Curiozități despre Nicolae Iorga

Nicolae Iorga – poet, istoric, dramaturg, documentarist, profesor universitar, om politic – și-a petrecut viața “printre cărți”. În cultura română și-a lăsat amprenta prin numeroasele volume scrise, studii și articole publicate în ziarele vremii. A dat dovadă de patriotism, iubindu-şi țara până în ultima clipă a vieții.

De asemenea, a iubit scrisul chiar și în perioada dominată de contradicţii, de revoluţii, de prăbuşiri şi prefaceri, toate evenimentele din România la vremea respectivă reflectându-se în operele sale. S-a luptat pentru dreptate și a plătit cu prețul suprem: moartea. Dar să vedem cum a decurs viața sa în curiozitățile de astăzi.

Curiozități despre Nicolae Iorga

  1. La 5 ani rămâne orfan de tată. În acele momente cumplite scrie: “Pe strada aceia fără capăt pentru cât orizont mă cuprinse până atunci, trec cruci înalte şi prapuri se miscă în vânt şi, înainte de a vedea ce trebuie să vie în urmă, un braţ violent mă trase în urmă. Trecea tata…”
  2. Pentru Nicolae Iorga intrarea în clasa I nu a fost o provocare “Când a venit în contact cu şcoala, ştia să citească şi să scrie, vorbea franţuzeşte, cunoştea mai mulţi autori străini, se entuziasmase cu scenele din viaţa voievozilor şi se plimbase cu eroii lecturilor sale prin ţări nevăzute.”
  3. A fost de-o inteligență sclipitoare, evidentă în vorbele Mariei M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru: “Nicolae Iorga avea o putere și o continuitate în muncă cu totul neobișnuită, pusă în slujba unei memorii cu adevărat exceptionale. În câteva clipe parcurgea o pagină pe care o putea reproduce aproape textual. Era suficient să răsfoiască o carte pentru a scoate din ea esențialul sau pentru a-i descoperi erorile. Era uimitor să-l vezi prinzând sau înregistrând în mintea sa neobosită materialele cele mai felurite și cele mai disparate: o inscripție, o scrisoare, un registru de socoteli, un fragment de manuscris pentru a le aşeza într-un ansamblu armonios sau a le îmbina cu alte informații culese din alte izvoare, transformând astfel un simplu amănunt într-un articol, într-o notă sau într-o conferință.”
  4. A fost poliglot.
  5. La doar 17 ani şi trei luni se înscrie la Facultatea de litere din Iaşi, iar la 18 ani şi şase luni este licenţiat. “Trecerea lui Nicolae Iorga prin Universitate a fost fulgerătoare. A urmat cursurile anului I din noiembrie şi până în iunie, iar toamna a dat restul examenelor din anul II şi III precum şi licenţa.”
  6. În 1890, pleacă cu bursă în Paris pentru a studia istoria (iniţial filologia clasică) “Nicolae Iorga a rămas la Paris până la începutul lui ianuarie 1893, dedicându-se cu totul muncii ştiinţifice, necunoscând o clipă de odihnă şi bucuria distracţiilor inerente vârstei. Tânărul de atunci nu era dornic de prietenii, nu lua parte la nici o manifestare culturală, nu a frecventat teatrele, muzeele, nu a vizitat împrejurimile Parisului. Venise aici pentru a studia şi cuceri un titlu ştiinţific.” În 12 ianuarie 1893 se înscrie pentru doctorat la Berlin, trecând de această etapă în vara aceluiaşi an.
  7. O fire oarecum introvertită, dar cu un suflet imens, s-a adaptat cu greu unei societăţi în care bunătatea este pe alocuri “Şcoala primară şi liceul nu l-au putut transforma, colegii mai în vârstă, brutali şi fără educaţie, nu i-au alterat firea şi sentimentele nobile, în special dragostea de om, simpatia pentru cei slabi şi loviţi de societate şi soarta.”
  8. A condus mulţi ani ziarul “Neamul românesc” 13401189_1158001807583977_538888089_n
  9. Sistemul politic, sau mai bine zis conducerea țării la acea vreme, l-a împiedicat pe Nicolae Iorga să-și desfășoare activitatea: “Marele savant, deținătorul a 32 de titluri științifice acordate de academii, universități și institute de învățământ superior din lumea întreagă, era îndepărtat de la catedra pe care o cinstise mai bine de patruzeci de ani. Era obligat să înceteze apariția ziarului său “Neamul romanesc”, prin care predicase, timp de trei decenii și jumătate, dragostea de țară și slujise marele ideal al unității noastre naționale” Al Cerna Radulescu.
  10. Portret: “a intrat un bărbat impunător, înalt, vânjos, cu o barbă lungă ușor încărunțită și cu ochi pătrunzători, străbătuți de o lumină tainică. Era Nicolae Iorga. Cu un glas adânc vibrant de pasiune, în care răsunau accente din graiul moldovenesc.”
  11. În 1940 a fost asasinat de legionari deoarece era împotriva acestei grupări. După moartea sa a dăinuit misterul în presă, dar poporul n-a ezitat să-i aducă un omagiu lui Nicolae Iorga: ” Ziarelor nu li s-a îngăduit să publice nimic despre marele dispărut. I-a cinstit numele, în schimb, un popor întreg; s-au înclinat memoriei sale drapelele îndoliate a 47 de universități din toată lumea; i-au adus un ultim salut academicieni, profesori, reprezentanți de frunte ai intelectualității românești, studenți necontaminați de doctrina legionară .”

 “Schimbând ceea ce-i de schimbat, Nicolae Iorga a jucat în cultura română, rolul lui Voltaire. Personalitatea lui e covârşitoare” – G. Călinescu

“Am avut prilejul de a vedea sub ochii noştri, în radioasa ei plenitudine, una din acele personalităţi legendare care sunt înfipte pentru veşnicie în solul unei ţări şi în istoria inteligenţei umane.” – H. Focillon

Dacă îţi plac curiozităţile noastre, citeşte şi:

Surse: Nicolae Iorga. Omul şi opera - Junimea
Nicolae Iorga - Barbu Theodorescu
O viaţă de om aşa cum a fost - Nicolae Iorga
Amintiri despre Iorga - Junimea 1980
Sursă foto: Muzeul Presei "Sever Bocu" Jimbolia
Dacă îți plac articolele noastre, încurajează-ne cu un share :)
Câștigă cartea săptămânii
Peste 8000 goodreaderi s-au alăturat Tribului GoodRead.ro și participă săptămânal la concursul Cartea Săptămânii, în care oferim ca premii multe 📖 foarte faine! Hai și tu! 👍

Descoperă cartea săptămânii

Website Comments

  1. Barbalata Mirela
    Reply

    Frumos articolul. Unele aspecte le stiam altele nu. Mersi frumos 🙂

Iubim comentariile tale :)