Interviu cu Mirela Lungu, autoarea cărții „Visul unei nopți pe Facebook”

Emanuela Istrate: Pentru persoanele care nu au avut ocazia să te cunoască ne poți spune câteva lucruri despre tine?

Mirela Lungu: Mă consider o persoană sinceră și directă, cu un sistem de valori bine definit, urăsc compromisurile și oamenii care se înclină după cum bate vântul pe la urechile lor. Nu-mi plac bârfele, deși am avut parte de ele de nenumărate ori, mai ales după ce am început să cochetez cu literatura până când am reușit, într-un fel sau altul, să-i intru în joc. Am dezvoltat un simț al umorului, pe care l-am redat în sonete, mai ales în cele parodice, și el m-a salvat de multe ori de la dezastre existențiale mai mici sau mai mari, pentru că viața nu este un picnic pentru nimeni, nu-i așa?! Iar atunci când nu mai poți să râzi de tine, când te iei suta la suta în serios, ești un om “terminat”.

E.I. Când ți-ai dat seama că vrei sa fii scriitoare?

M.L. Despre poezie, aș putea spune că am descoperit-o foarte devreme, eram prin școala generala, cred și mă fascinau versurile (cu rimă), inclusiv de la melodiile celebre pe care le ascultam la radio sau tv. Însă, dorința clară și asumată de a fi scriitoare, mai exact, poet, am conștientizat-o abia prin liceu, după ce i-am descoperit pe Mihai Eminescu și Nichita Stănescu care mă inspirau fantastic. Știu că asta sună clișeistic, dar așa a fost în cazul meu și nu-mi place să-mi inventez trecutul, chiar dacă mi-ar fi ușor să o fac, pentru că nu duc lipsa de imaginație…

E.I. Ce alte pasiuni mai ai pe lângă scris?

M.L. Dincolo de pasiunea mea pentru poezie, am descoperit-o pe cea pentru filosofie în ultimul an de liceu și, am trădat-o, cumva, pe prima pentru cea din urmă care m-a convins că este, să zicem, mai “valoroasă”… toată adolescența am fost extrem de preocupată să găsesc răspunsuri la marile întrebări existențiale și în momentul în care am înțeles că “filosofia” se ocupa fix cu asta, m-am îndrăgostit iremediabil de ea! evident, a fost o iubire nebuna specifica primei tinereți, deja din timpul facultății am început să dezvolt o altă “atracția fatală„, cea pentru psihologie/psihanaliză, apoi au mai apărut și alte iubiri, desigur, mai mult sau mai puțin importante, dar toate s-au cam învârtit, în cazul meu, în jurul sufletului uman, diferind, cel mult, unghiul și limbajul de abordare.

E.I. Ai un obicei zilnic de a scrie?

M.L. Cândva, scriam zilnic, mai ales la început, când îmi exersam mâna și rimele (am pornit cu versul clasic), dar mă refer acum la un (re)început relativ târziu, căci acum zece ani am decis să iau în serios poezia, după ce îmi  abandonasem pasiunile anterioare și lucram deja în publicitate.

Așa că, am resimțit nevoia interioară de a mă reinventa în plan personal, de a-mi regăsi spiritul ludic și exercițiul introspectiv abandonat după terminarea facultății, de când am intrat în jocul supraviețuirii, mai exact.

Am decis așadar să uit tot ce știam până atunci despre mine și/sau despre poezie/literatură și am pornit de la zero.

Ești autor și ai nevoie de promovare? Descoperă serviciile de promovare pentru autori disponibile pe GoodRead.ro

E.I. Cum vezi scrisul, ca o pasiune sau ca și un loc de muncă?

M.L. Am descoperit că poezia este pentru mine un moment-cheie când mă reconectez cu sinele meu, cu sufletul, să zicem, și o fac cu pasiune, dar și riguros, ca și cum ar fi un “job”.

Nu-mi place să scriu din minte, livrez emoție pură, așa că fără conexiunea necesară, nu îi văd rostul.

Da, mi-ar fi plăcut să-mi câștig existența scriind și atât, însă până în prezent nu am găsit rețeta magică, dar “never say never”…

E.I. Ce ne poți spune despre cartea „Visul unei nopți pe Facebook”?

M.L. Ultimul volum publicat în 2014, “Visul unei nopți pe facebook” (editura karth – herg benet) a fost postat integral pe facebook în fragmente, desigur, pe măsură ce scriam textele respective. Volumul reprezintă o radiografie lirică a unei povești de iubire, din varii unghiuri și în diverse momente ale existenței sale. A fost, ca să zic așa, un soi de catharsis literar cu tenta autobiografică, al unui vis înfiripat în mediul virtual și devenit mai mult sau mai putin real.

E.I. Cum te simți atunci când oamenii te recunosc în public și te apreciază?

M.L. Adevarul este că eu am activat intens în mediile literare on-line, atât înainte, cât și după ce mi-am publicat volumele. Astfel că am dobândit în virtual o notorietate aparte, stilul meu poetic fiind recognoscibil și fără semnătura, cel puțin așa mi s-a spus.

Am participat, desigur, și la evenimente literare, lansări, cenacluri în măsura în care mi-a permis-o timpul liber, însă m-am simțit apreciată pe internet mai mult decât în viața reală, atât de publicul larg, cât și de cel avizat și asta m-a hrănit permanent, fiind motorul meu de căutare poetică.

Când simți cum oameni necunoscuți cu diverse vârste, studii și interese rezonează perfect cu trăirile tale și îți mulțumesc pentru poemele share-uite (gratuit) în virtual, îți dai seama că numitorul comun dintre tine și public nu este decât SUFLETUL OMENESC, ceea ce m-a preocupat de când mă știu, de când am înțeles că exist.

E.I. Cum te-ai simțit atunci când ai publicat prima carte?

M.L. Evident, cele mai mari emoții le-am avut la debutul meu cu Biografia Coapselor (Tracus Arte 2011) când m-am botezat literar, adică, asumându-mi să fac parte dintr-o lume pe care o iubeam și apreciam enorm, de care eram pur și simplu fascinată, dar mă și temeam într-o oarecare măsură, greu de descris, un fel de: “iubesc, am curaj și mă tem”…

Am avut totuși norocul să întâlnesc niște literați profesioniști care mi-au fost alături în acele momente cruciale și m-au susținut literarmente așa cum doar visasem eu că mi s-ar putea întâmpla.

E.I. Unde îți pot urmări cititorii noștri activitatea și de unde pot cumpăra cărțile?

M.L. După debut, am continuat să postez în special pe pagina mea de facebook (ceea ce mai fac și acum, însă mult mai rar) și m-am retras încetul cu încetul de pe site-urile de profil unde concurența literară devenise un fel de “sport” individual sau de echipă la categorie grea.

Ultimele volume, “Visul unei nopți pe Facebook” și “Sonete din carne vie”(Paralela 45), probabil că încă se mai găsesc prin librăriile Cărturesti, în orice caz, se pot comanda cu siguranță on-line de pe e-mag, elefant.ro și alte platforme comerciale.

Mi-am făcut, este drept și un blog când am lansat primul volum, chiar cu numele acestuia, (biografiacoapselor.blogspot.com) dar, din păcate, ulterior l-am cam neglijat, însă pe el cei interesați pot găsi (încă) selecția cu cele mai reprezentative texte ale “Biografiei coapselor”, ilustrate cu nuduri de colecție ale unui fotograf consacrat, prefer sa-l descoperiți singuri…

E.I. Câteva cuvinte pentru cititorii GoodRead.ro?

M.L. Apreciez realmente inițiativa culturală GoodRead.ro și dorința de a promova scriitorii, îmi place ideea și mi se pare mai mult decât ok, privind-o din interiorul unei societăți de consum bazată exclusiv pe publicitate.

Adevărul este că nu contează pe ce suport/cale primești informația, ci doar ceea ce faci cu ea, în ce scop o folosești, așa că le doresc cititorilor GoodRead.ro, să o folosească bine!

 

Iubim comentariile tale :)