Recenzie Suge-o, Ramona! de Andrei Ciobanu

Autor: Andrei Ciobanu
An apariție : 2015
Editura: Trei
Nr. Pagini: 486
Acordă o notă cărții:
 

Am găsit cel mai bun preț pentru tine:

30.42 RON pe Libris 39.00 RON pe Elefant 39.00 RON pe Cărturești
Aspecte Pozitive:

O lectură amuzantă pentru cititorii lipsiți de inhibiții. O poveste despre prima iubire, despre maturizare spusă cu multă sinceritate și autoironie!

sugeoramona

Cu siguranță ați auzit de Suge-o, Ramona! – iar dacă nu ați auzit… ei bine există două variante. Fie nu știu pe ce planetă ați trăit în ultimele luni ori sunteți trecuți de o anumită vârstă. Dar asta nu contează. Îmi place să cred că cititorii GoodRead.ro sunt niște oameni deschiși la minte și fără false pudori și care înțeleg că, din când în când, o lectură lejeră, amuzantă și… sinceră.

În mod evident, Suge-o, Ramona! nu e o carte pentru minori… sau, de fapt, ați fi uimiți de minorii din ziua de azi! Însă, nu e o carte de prost gust, raportată la mult-aclamata trilogie Cincizeci de umbre, conține parcă mai puține scene de sex, chiar dacă limbajul este unul destul de strident. În plus, până și scriitori consacrați au scris texte mai… porno: Eminescu are câteva poezii, Creangă a scris Povestea Poveștilor, Topârceanu are o baladă amuzantă, și ce să mai zicem de anumite poezii ale lui Emil Brumaru!

Pornită de la o simplă postare pe Facebook a comediantului Andrei Ciobanu – Suge-o, Ramona! a devenit instant un viral. Capitolele au început să apară treptat, iar numărul de cititori s-a tot înmulțit ajungând (și depășind) 1.000.000. Interesul pentru poveste era în creștere și, la începutul lunii dorința cititorilor s-a îndeplinit: în sfârșit cartea a văzut lumina tiparului!

Cred că cea mai corectă explicaţie a apariţiei acestei cărţi este că pur şi simplu s-a întâmplat. Eu cred că lucrurile mişto au loc atunci când nu le plănuieşti şi le laşi să se întâmple. – declară autorul

Primul meu contact cu povestea “semi-amuzantă” a lui Andrei Ciobanu a fost undeva prin mai, sau iunie. Și recunosc, m-a prins destul de repede. Deși uneori îmi era greu să o citesc deoarece nu îmi puteam stăpâni râsul!

Despre ce e vorba, până la urmă? Despre acea primă iubire din adolescență. Tu o/îl placi iar el/ea nu te vrea. Andrei încearcă să se răzbune pe indiferența Ramonei, utilizând tot felul de metode și combinându-se cu diverse fete. Astfel, ajunge în brațele Anemonei – care i se cuibărește și ea, în mod ciudat în suflet, apoi urmează Alina, Carla, Carmina, dar, bineînțeles – asta nu e o listă exhaustivă – vă las pe voi să le descoperiți!

În mod clar, și am mai spus asta, cartea nu este dedicată pudibonzilori, celor prinși în propriile norme rigide. Limbajul e destul de “deocheat”, iar adesea întâmplările sfidează moralul.

Îți place cartea până acum? Vezi și lista cărților scrise de Andrei Ciobanu.

Suge-o, Ramona! poate fi considerat un bildungsroman. Este o poveste a maturizării de orice fel, morală, sentimentală, sexuală (nu neapărat în această ordine). O confesiune sinceră plină de momente amuzante (doar autorul face stand-up comedy), dar și momente triste sau dramatice. O adevărată cronică a adolescenței din prima decadă a anilor 2000.

De asemenea, cartea poate  fi un adevărat manual de cucerire. Andrei e un fel de Casanova modern  combinat cu dr. John Gray (autorul bine-cunoscutei cărți Bărbații sunt de pe Marte, iar Femeile sunt de pe Venus). De apreciat sunt  și recomandările muzicale presărate în mod strategic în text!

Ce conține în plus ediția tipărită față de ce se găsește pe internet? Ei bine, e ediția revizuită și adăugită a variantei de pe net. Așa că investiția se merită!

P.S. Nu te obligă nimeni să citești ceva ce nu îți place, dar nu strică să mai ieși din zona de confort – măcar din când în când!

P.P.S  Suge-o, Ramona!

P.P.P.S. Între timp a apărut și ”Suge-o, Andrei” – te invităm să descoperi și varianta lui Andrei.

POȚI CUMPĂRA CARTEA DE AICI

30
42 LEI
Libris
39
00 LEI
Elefant
39
00 LEI
Cărturești
Dacă îți plac articolele noastre, încurajează-ne cu un share :)
Câștigă cartea săptămânii
Peste 8000 goodreaderi s-au alăturat Tribului GoodRead.ro și participă săptămânal la concursul Cartea Săptămânii, în care oferim ca premii multe 📖 foarte faine! Hai și tu! 👍

Descoperă cartea săptămânii

Website Comments

  1. raluca
    Reply

    :))) mie imi place P.P.S., imi pare chiar rau ca nu cunosc nici o ramona ca sa o iau la misto:)
    o sa citesc cartea, abia astept):

  2. Oanao
    Reply

    Mai mult de un milion de romani au citit deja cartea? Incep sa nu mai inteleg de ce se spune despre romani ca nu citesc.
    Sunt foarte curioasa cum s-a constatat asta. 🙂

  3. cris
    Reply

    Auzim des expresii ca “se merită să faci …”, “oferta … se merită”, “se merită să mergi la …” etc. Totuşi, în limba română nu există verbul “a se merita”, iar utilizarea frecventă a unei greşeli nu o face corectă. Situaţiile în care verbul “a merita” poate fi reflexiv sunt exclusiv de tipul “se merită unul pe altul”.

    • Diana Elena Neaţă
      Reply

      Incredibil, dar chiar știam asta. Și știu și de unde ați dat copy-paste acestui comentariu (http://scri.ro/merita-sau-se-merita-276.html). În caz că nu ați înțeles, aceasta nu este o recenzie formală (nu are cum să fie) astfel, singura propoziție care conținea această expresie era ca o referință la expresia argotică pe care cu toții o folosim și sunt sigură că și dumneavoastră: “Nu se merită”. Stăpânesc destul de bine gramatica limbii române. Dar vă mulțumesc totuși pentru comentariu 🙂 O zi bună!

  4. cris
    Reply

    Incredibil dar chiar nu folosesc expresia asta.Iar la copy-paste am recurs doar din lene, nu din alte motive…Sunt sigură că stăpâneşti bine gramatica limbii române, de-aia nici nu m-am mai legat de “Însă, nu e o carte de prost gust”, cred că ştiai că nu se justifică în niciun fel punerea virgulei după conjuncţia însă.Probabil e tot din cauza stilului cărţii recenzate informal.O zi bună în continuare.Nu aştept un răspuns.Nu urmăresc blogul, intrasem doar să votez pentru “o campanie inedită menită să promoveze lectura și valorile culturale” şi remarcasem că printre valori nu se număra gramatica lb. române.Nu neapărat aici, mă refer şi la blogurile aflate pe primele trei locuri în acest moment.

    • Diana Elena Neaţă
      Reply

      Eu chiar știu multe persoane care folosesc acea expresie. Acolo, da – este o scăpare (nu redactez un singur articol într-o zi!). Suntem oameni și e normal să greșim!Apreciez comentariile pertinente, nu cele răutăcioase!

  5. Cristi V Andrei
    Reply

    1) Dacă aș judeca oamenii în primul rând după cum respectă regulile de gramatică și de ortografie, nu aș mai fi atent niciodată la ceea ce au de spus – fondul, înaintea formei (cum zicea metodicul Maiorescu, părtaș la reforma ortografică de la începutul secolului 20, reformă care, iată, nu a fost ultima).
    Sanctitatea acestor reguli este apărată în școli, atunci când elevul se confruntă cu sutele de „erori” din textele literare ale secolului 19 (și ele, obligatoriu, sanctificate), prin acel privilegiu al alesului întru spirit numit „licență poetică”.

    2) Gramatica și ortografia nu sunt legi ale naturii, sunt convenții, schimbările la care au fost supuse nu reprezintă întotdeauna un progres. Cu excepția limbajelor artificiale, limbile s-au format și evoluat spontan, regulile (cu un supliment generos de excepții) au fost stabilite tărziu. Standardizarea nu trebuie să fie un pat al lui Procust.

    3) nu există verbul „a se merita”
    îÎn orice limbă există ceea ce este în uz. Ceea ce nu vrei să vezi și să auzi totuși există, e pur si muove. Existența unui cuvânt sau a unei expresii este validată sau nu în timp. Felul cum este tratat fenomenul în limba engleză ne poate fi un bun exemplu

    4) Pentru un cunoscător dogmatic al gramaticii, așezarea virgulei după „însă” nu s-ar scuza prin oboseala de a fi scris mult. Autoarea articolului nu pare însă a fi o dogmatică, așa cum se vede din conținutul recenziei. Simțul limbii a făcut-o să pună virgulă după „însă”, pentru că în vorbire se face (mă refer la formularea din articol), de obicei (doar dacă nu ai mereu în fața ochilor regulile pe care le-ai învățat ca pe „Tatăl nostru”), o mică pauză după acel „însă”.

    • Diana Elena Neaţă
      Reply

      Domnule Cristi V. Andrei,

      Vă mulțumesc pentru comentariu. Așa cum i-am spus și persoanei din comentariul anterior, aceasta nu e o recenzie ce trebuie luată în serios. Am scris-o fix în stilul cărții! În plus, la cursurile de lingvistică din facultate am învățat despre ceva ce se numește dinamica limbii! Și credeți-mă că atunci când îți ocupi ziua în mare parte cu redactarea unor articole în altă limbă și apoi te întorci la română – chiar te simți epuizat!

  6. L
    Reply

    Cartea asta poate fi inteleasa numai de catre un barbat in adevaratul sens al cuvantului.Si numai el poate intelege modul in care pune la cale o vanatoare in acea maniera,sufera,se bucura sau esti impresionat de ceva.

  7. Lexus Libros
    Reply

    “Suge-o, Ramona! poate fi considerat un bildungsroman.” Fata draga, nu fi trista, tu stii ce-i ala bildungsroman?! Sau macar banuiesti ca una e literatura si alta e ce a scris Andrei?

Iubim comentariile tale :)