Sufletele din trupuri (14)- Mirela Lungu

Una dintre surprizele plăcute ale literaturii autohtone este poeta Mirela Lungu care, printr-o îndrăzneală a etalării eului intimist cu întreaga beatitudine carnală a existențialismului, reușește să ofere cititorilor, chiar și-n stilul prozodic, apetisante felii de zvârcoliri lăuntrice, cu întreaga pleiadă a răstignirilor și canonizărilor de clipe care țâșnesc în căutarea eliberării.

am vazut oameni dorindu-si anumite lucruri pana la lacrimi
am vazut îndrăgostiți calcati de trenul propriilor vise
am vazut mame ucise de indiferenta copiilor lor

***

am vazut apusuri de soare in poze pierdute prin buzunare de firma in limuzine de lux visele nu incap decat in bagaje multe de prin hoteluri schimbate des in tari calde sau reci oamenii sunt la fel de disperati dupa un pahar de vin o femeie frumoasa sau un joc de carti bine amestecate cu tutun marijuana sau cu putin noroc am putea sa ne iubim la noapte pana se vor darama tablourile din toate galeriile de arta in care ne-am inchis cele mai de pret…

Tonul dulce acrișor al stilului poetic juisează în remodelări de trăiri contondente care modelează și remodelează orgasmic noile temple ale Parnasului, primind printre vitralii amalgamul de gânduri, dorințe și ceva în plus.

Azi paradisul e un vis fierbinte
Pe care îl trăim deopotrivă
Cu ispitirea tandră şi parşivă
Ce ne adoarme spiritu’ şi-l minte.

Iubirea e o boală colectivă
Şi îmi aduc, la ore fixe-aminte,
De toate-acele sacre jurăminte
Ce şi-au luxat spinarea costelivă

Sub greutăţi purtate fără vină
De-o creatură absolut divină,
Ce-i botezată de bărbaţi, femeie
Şi e făcută-n patul lor, să steie.

De veţi fura din ochii săi crâmpeie,
Se va crea, în Univers, lumină.

Tocmai acest ceva în plus face din poeta Mirela Lungu o portavoce a inovației poetice, a primenirii și dezbărării, aceasta reușind cumva să castreze falsele prejudecăți și matrițata formă șifonată în care se pierduse de la o vreme minunata artă poetică.

as vrea sa te gandesti la mine
asa cum ma gandesc la tine
sa-mi prinzi mainile si sa mi le legi
de trupul tau sa te tin vesnic in brate
sa închizi ochii si sa ma vezi pe fundul
fiecărei cesti de cafea din fiecare
dimineata de la biroul tau prafuit
sa ma strigi in fiecare noapte la fel
de tare pana aud si vin de oriunde
sa-ti adorm pe umăr ca o pasare
pana cand aripile mele te acoperă
cu totul pana cand timpul devine
doar un pretext sa ne dam întâlnire

***

la fiece colt de strada este un bar
in care noi ne-am atins mainile
si ne-am spart capetele cu
atatea convingeri diferite
una mai adevarata ca alta
ce razboi ciudat ne-a adus atat
de aproape de patul pustii
pe care stam zi si noapte
ne trec cuvintele pe la urechi
ca niste gloante ce se infig
in coapse in piept si pe frunte
cate semne de nebuna purtare
cate declarații explozive
de dragoste

***

ce am putea sa ne mai spunem
decat ca orice karma e-o arma
si depinde spre tampla cui
o indrepti pentru ca nu
intotdeauna pornesti
de la zero*

(in viata)

Dacă îți plac articolele noastre, încurajează-ne cu un share :)
Câștigă cartea săptămânii
Peste 8000 goodreaderi s-au alăturat Tribului GoodRead.ro și participă săptămânal la concursul Cartea Săptămânii, în care oferim ca premii multe 📖 foarte faine! Hai și tu! 👍

Descoperă cartea săptămânii

Article Tags

Iubim comentariile tale :)