Sulfetele din trupuri (3)- Gina Goia.

Răsfirând peste pleoapele extrovertirii o altfel de poezie, Gina Goia pavează istoria poeziei cu un sentimentalism crispat în care senzația neantului, a golului care veșnic dansează între grotesc și sublim, se transformă într-o umbră docilă care urmează trupul pretutindeni.

gândurile mele bastarde

să-i spun mamei că nu o vreau prietenă pe fb
este ca şi cum i-aş spune că-i grasă şi văduvă
că mi-a rătăcit toate scrisorile şi lucrurile personale
mobilierul şi covorul persan de la primul soţ
nopţile mele adormite fără poveşti citite şi mai ales
ziua de azi când o caut la telefonul ocupat

nu obişnuiesc să sun nici uşi
nici telefoane
nici emailuri

homofobica-mi aluniţă dintre sâni începe să-mi
semene

aprinzi focul în odaie
şi priveşti dincolo de flăcări să vezi copilul care-ai
fost şi care aştepta să fie mare

marele s-a-ntâmplat pe neaşteptate şi acum te vrei
mic alergând în ograda bunicilor ori la întâlnirile
de amor de lângă biserică

mai apoi îţi culegi stările astea de kakao şi fiindcă
un gând mândru te ciupeşte de fese îţi tragi un
şut

şi-ţi ajunge

g. goia/ dublin

Gândurile și simțirile poeziei își vascularizează vuietul într-o asimetrică gravură, exact ca și în viață, cu măriri și decăderi, într-o alternanță plină de zbucium entropic, vasale veșnicei interogări aparent oclusivă la adresa capricioasei condiții umane.

în luna mai
purtai o bluză galbenă stoarsă din grumazul păpădiilor
ai crescut bărbat tânăr iar eu femeie mică

ceva nevăzut ne-a legat ca un dulce blestem
îţi aminteşti liniştea care muta
ne aduna într-un doar unu’
şi
aşa
am învăţat iubirea deopotrivă cu ura

între timp ai devenit un bou pe numele tău
mic
eu am rămas aceeaşi

gina goia/ dublin

 

Solitudinea contemplativă are la poeta Gina Goia  o anumită dezbărare, un non-conformism care nu se va ascunde vreodată după deget în numele șablonardului instinct de turmă.

 

 

am crezut că pot să adorm
că pot să-mi trag perna sub bărbie
şi cu ochii-nchişi să-mi pun ciorapii verzi
cu mâinile tale

să mă acopăr cu mâinile tale
şi mai ales să te închipui un curcubeu
în formă de spirală
cu-o linie petrecută-n el

un fel de atingere de bărbat
dintr-un şold în altul de femeie
ca o idee neîntreruptă aşa cum probabil
Iisus ştia să comită în orele lui de
terapie-n grup

dar tu îţi porţi crucea ca pe-o inimă
respiri din ea şi-mi dai şi mie
ca şi cum mi-ai spune hai să desenăm
o altă lume
după chipul şi asemănarea
durerii
poate că atunci o să învăţăm că viaţa
este o întâmplare sexy
că iubirea este la îndemâna oricui
şi mai ales la îndemâna
oricui

eu râd şi asta te face tânăr
viril în odaia care-şi revendică pereţii
îţi arată că are ferestre
şi mai ales un număr oficial pentru
corespondenţă

g.goia/ dublin

Dincolo de chinuitoarea căutare, care viermuiește în felurite moduri în sufletul oricărui muritor, Gina Goia oferă adevărul de sub schimbătoarele dioptrii, nu în funcție de capricii, ci în funcție de cum te rogi, cu ochii larg deschiși sau cu pumnii încleștați.

Dacă îți plac articolele noastre, încurajează-ne cu un share :)
Câștigă cartea săptămânii
Peste 8000 goodreaderi s-au alăturat Tribului GoodRead.ro și participă săptămânal la concursul Cartea Săptămânii, în care oferim ca premii multe 📖 foarte faine! Hai și tu! 👍

Descoperă cartea săptămânii

Article Tags

Iubim comentariile tale :)